Mai multe despre acvacultură

Acvacultura marină mediteraneeană reprezintă un sector cu creștere rapidă a bioeconomiei. Aprovizionarea cu hrană pentru pești constituie un factor crucial în procesul de dezvoltare durabilă a sectorului.

Reducerea dependenței de materia primă marină pentru producerea de hrană, în special făina de pește produsă din pești sălbatici capturați, constituie provocarea centrală pentru întreaga acvacultură. Resursele cheie sunt proteinele și uleiurile necesare pentru o creștere sănătoasă și eficientă a peștilor.Sectorul global al acvaculturii se dezvoltă rapid. Pescuitul sălbatic, de ex. al hamsia traulată, nu poate susține această creștere. Sunt necesare materii prime alternative derivate din surse la uscat pentru a maximiza cantitatea de pește produsă în raport cu cantitatea de pește recoltată. Produsele agricole precum soia sunt deja utilizate cu succes pentru a reduce dependența de făina de pește. În plus față de soia, sunt folosite și alte câteva leguminoase, cum ar fi lupinul, mazărea sau bobul. Or, creșterea utilizării acestora și furnizarea lor eficientă în raport cu cerințele de calitate foarte înalte pentru hrana pentru pești rămân o provocare. Plantele trebuie să îndeplinească cerințele nutriționale solicitante ale peștilor de crescătorie marini. Viziunea noastră este un sector de acvacultură bazat pe materie primă de origine europeană pe bază de plante, produsă în mod durabil.Utilizarea leguminoaselor europene în hrana pentru pești este o situație de câștig-câștig. Cunoștințele și studiile prezentate aici au drept scop valorificarea leguminoaselor certificate UE și stimularea competitivității atât a agriculturii certificate, cât și a acvaculturii. Acest lucru va contribui la obținerea unor rezultate la înălțimea așteptărilor consumatorilor, care solicită, pe bună dreptate, alimente sănătoase de la sisteme de producție durabile, în special sisteme care sunt deconectate de la defrișări și de la alte tipuri de schimbări de utilizare a terenurilor.