Mai multe despre mazăre

Mazărea este importantă pentru hrănirea durabilă și locală a animalelor și reprezintă o oportunitate ideală pentru producția de rații de furaje fără OMG. Oportunitățile de comercializare a mazării destinate consumului uman se dezvoltă rapid în Europa.Mazărea este o plantă leguminoasă anuală, semănată, de obicei, la începutul primăverii; or, odată cu schimbările climatice, soiurile de mazăre de iarnă semănate toamna sunt tot mai frecvent introduse în sistemele agricole.Există două tipuri de frunze la mazăre în Europa. Primul tip are frunze paripenat compuse cu cârcel la margine, cu o lungime a plantei de 90cm-180cm și o creștere nedeterminată, iar al doilea tip, de tip semifrunze, cu stipele mari și frunze în formă de cârcei, cu o înălțime a plantei de 60cm-120 cm și creștere determinată. Planta are, de obicei, o singură tulpină. O ramificare puternică a plantei reprezintă cazul mazării de iarnă, care se dezvoltă datorită creșterii plantei și a obiceiurilor de iernare. Anumite tipuri cu semifrunze prezintă o rezistență mai bună la cădere și, astfel, produc recolte mai mari. Planta de mazăre cu tip de frunze normal este cultivată, preferabil, în amestec cu cereale pentru a evita căderea plantei. Majoritatea soiurilor au flori albe cu semințe galbene pal sau verzi, cu straturi transparente ale seminței. Mazărea care înflorește cu flori purpurii are semințe cu coajă întunecată și conține taninuri.Mazărea preferă solurile ușoare spre cele cu duritate medie, care se încălzesc ușor, sunt afânate și bine drenate. Randamentele cele mai mari se obțin pe soluri argiloase bogate în humus. PH-ul solului trebuie să fie neutru până la ușor acid. Este necesară o bună alimentare cu apă, în special la faza de germinare și înflorire. Cu toate acestea, ar trebui evitate zonele în care solul este predispus la acumularea apei sau compactare.Mazărea preferă un climat moderat umed, nu prea cald. Stresul de căldură și apă reduce randamentul plantei. Rezistența la îngheț depinde de soi: mazărea de vară poate rezista înghețurilor târzii de până la -4° C, soiurile de iarnă cu flori albe pot rezista înghețurilor de până la -15°C, iar mazărea cu flori violete până la cca -20°C.

Conținutul de proteine brute din mazăre constituie 18%-29% în substanța uscată. Randamentul mazării variază de la 20 dt/ha la 55 dt/ha, dar poate atinge și valori maxime de 70 dt/ha. În agricultura ecologică, randamentele sunt mai mici decât în sistemele de cultivare convenționale. Un motiv pentru randamentele volatile este auto-intoleranța. Prin urmare, se recomandă o pauză de cultivare de cinci până la zece ani. Cu toate acestea, sunt posibile rotații cu alte specii de leguminoase în cicluri mai scurte.